Depresia
Despre
DEFINITIE
Depresia, denumită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare de dispoziție care durează cel puțin două săptămâni la rând și implică o scădere a dispoziției în comparație cu majoritatea situațiilor care afectează munca și viața personală. Este adesea însoțită de o stimă de sine scăzută, energie scăzută și pierderea interesului pentru activități care anterior erau plăcute.
Medicii estimează că depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial după bolile de inimă până în 2021. În prezent, 121 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu depresie.
Cercetătorii cred că foarte puțini oameni recunosc că au depresie și sunt dispuși să caute ajutor. Motivele posibile includ prejudecățile sociale, ignoranța și teama de mândrie personală. Potrivit OMS, 5% din populația României suferă de depresie.
Cel mai bun mod de a ști dacă aveți depresie este să vă faceți propriile cercetări. Citiți mai jos pentru a afla despre simptomele, factorii de risc și cauzele bolii, principalele tipuri de depresie, cum să diagnosticați, să tratați și să preveniți.
SIMPTOME
Simptomele depresiei sunt complexe și variază de la o persoană la alta. De obicei, persoanele cu depresie se simt triști, își pierd interesul pentru activitățile care le-au adus bucurie (muzică, filme, sport, ieșiri cu prietenii) și par să-și fi pierdut speranța.
Simptomele pot dura săptămâni sau luni și pot afecta munca, familia și viața socială.
Este foarte rar ca o persoană cu depresie să prezinte toate simptomele, dar de obicei prezintă unele dintre următoarele simptome:
- O stare de spirit proasta, in mod continuu;
- Senzatie de neajutorare;
- Absenta sperantei pentru viitor;
- Stima de sine scazuta;
- Plans frecvent;
- Senzatia de vinovatie;
- Iritabilitate;
- Intoleranta fata de ceilalti;
- Lipsa motivatiei;
- Lipsa interesului pentru diverse lucruri;
- Dificultatea de a lua decizii;
- Absenta bucuriei fata de viata;
- Senzatia continua de anxietate;
- Ganduri suicidale si de vatamare fizica;
- Miscari lente si vorbit lent/incet;
- Schimbari ale apetitului;
- Scaderea in greutate sau foarte rar cresterea in greutate;
- Constipatie;
- Dureri de cap;
- Ameteli;
- Durere musculare si/sau articulare;
- Lipsa energiei;
- Un libido scazut;
- Anomalii ale ciclului menstrual;
- Probleme de somn;
- Evitarea contactului cu familia/prietenii;
- Neglijarea pasiunilor sau hobby-urilor;
- Dificultati in realizarea sarcinilor legate de munca sau casa.
CAUZE
Cauza depresiei este necunoscută. Psihiatrii cred că mai mulți factori biologici, psihologici și sociali joacă un rol. Se crede că depresia apare atunci când există o vulnerabilitate preexistentă care este activată de unul sau mai multe evenimente de-a lungul vieții unei persoane.
Vulnerabilitatea poate fi genetică sau se poate dezvolta în timpul dezvoltării unei persoane, încă din copilărie.
Depresia poate fi, de asemenea, rezultatul unei boli, cum ar fi HIV/SIDA, astmul sau o boală cronică sau terminală.
Nu se știe încă dacă boala în sine provoacă depresie datorită impactului său asupra calității vieții sau dacă este cauzată de mai multe cauze comune. Exemplele includ degenerarea ganglionilor bazali la pacienții cu boala Parkinson și imunodeficiența la pacienții cu astm.
În plus, există depresii iatrogene care apar ca urmare a tratamentului medical. Acestea includ depresia cauzată de administrarea de interferoni, contraceptive, beta-blocante, izotretinoină, anticonvulsivante, medicamente pentru inimă, antipsihotice sau agonişti ai hormonilor de eliberare a gonadotropinei.
Tulburarea afectivă sezonieră este, de asemenea, considerată un tip de depresie. Se crede că acest lucru se datorează faptului că luminozitatea soarelui scade toamna și iarna.
FACTORI DE RISC
Factorii de risc cresc probabilitatea de a dezvolta o boală. Mai mulți factori de risc pot fi implicați în depresie, inclusiv cauze genetice, psihologice și de mediu. Le vom discuta mai jos.
Genetica si istoricul familial
Factorii genetici joacă un rol important în depresie. Persoanele care au un membru apropiat al familiei, cum ar fi un părinte sau un frate, care suferă de depresie au șanse de două până la trei ori mai mari de a dezvolta boala decât persoanele care nu au niciun membru al familiei cu depresie.
Pentru a dovedi acest lucru, cercetătorii au studiat depresia la gemeni. Dacă gemenii identici (monozigoți sau monozigoți) au gene 100% identice, perechile de gemeni rămase (dizigoți) sunt similare doar în 50% din genele lor.
Prin urmare, dacă un geamăn are depresie, gemenii identici prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala decât gemenii neidentici. Studii similare au descoperit că ereditabilitatea depresiei este de aproximativ 40-50%.
Stres cronic
Expunerea pe termen lung la stres poate duce la depresie, dacă poți menține motivația chiar și atunci când nivelul tău de stres este scăzut. Stresul prelungit duce la stimularea activității axei HPA, la interacțiunea dintre hipotalamus, glanda pituitară și glandele suprarenale. Axa HPA este importantă pentru răspunsul organismului uman la stres.
Stimularea axei HPA duce la o producție ridicată de epinefrină (adrenalină), un hormon implicat în răspunsul de „luptă, zbor sau îngheț” și cortizol, cunoscut și sub numele de „hormonul stresului”, ambele putând duce la depresie în probleme de sănătate.Există o posibilitate.
Datele existente indică faptul că 70% dintre pacienții cu depresie dezvoltă anomalii ale axei HPA.
Persoanele care au suferit abuzuri sau traume, în special în copilărie, prezintă un risc crescut de a dezvolta depresie.
În plus, acești oameni pot suferi de depresie rezistentă la medicamente la vârsta adultă. Cercetările existente arată că 62,5% dintre pacienții cu depresie au experimentat cel puțin două evenimente traumatice, comparativ cu 28,4% în grupul de control.
În plus, persoanele care suferă de depresie au un risc mult mai mare de a se confrunta cu abuz emoțional, fizic și sexual în timpul copilăriei, de a fi ignorate sau hărțuite de prieteni și colegi de școală și de a asista la violență domestică.
Sex
Femeile au de două ori mai multe șanse de a dezvolta depresie decât bărbații. Cercetătorii au ajuns la concluzia că femeile se confruntă cu mai mult stres și prezintă un risc mai mare de traumă decât bărbații. În plus, hormonul feminin estrogen pare să joace un rol important. Frecvența episoadelor depresive începe să se schimbe în timpul adolescenței, când femeile tinere suferă de depresie mai frecvent.
În plus, femeile prezintă un risc crescut de depresie în timpul menstruației, când nivelul hormonilor fluctuează și după naștere.
Obiceiuri alimentare nesănătoase
Furnizarea nutrienților necesari asigură funcționarea normală a creierului. Deficiențele anumitor nutrienți pot crește riscul de a dezvolta probleme fizice sau mentale, cum ar fi depresia. Datele arată că alimentele procesate pot crește riscul de depresie și că aportul ridicat de carbohidrați este asociat cu simptomele depresiei la femei.
De asemenea, studiile arata ca persoanele cu depresie au o probabilitate mai mare de a avea deficit de:
- Vitamina B9;
- Vitamina B12;
- Vitamina D;
- Zinc;
- Cupru;
- Mangan.
O dieta echilibrata si variata ofera protectie impotriva depresiei. In special, acizii grasi Omega 3 prezenti in peste, alge, nuci si seminte de chia sunt utili.
Anumite trasaturi de personalitate
Doctorii spun ca anumite trasaturi cresc probabilitatea de aparitie a depresiei. Acestea includ:
- Un nivel ridicat de nevroza;
- Un nivel scazut de cooperare;
- Evitarea excesiva a situatiilor, aparent, periculoase;
- Un nivel ridicat de introvertire;
- Un nivel ridicat de nesiguranta;
- Senzatia constanta de stres;
- Schimbari frecvente ale starii de spirit;
- Senzatia de oboseala dupa interactiuni sociale;
- Dezorganizare;
- Impulsivitate;
- Terminarea lucrurilor pe ultima suta de metri.