MENIU
Endocardita infectioasa

Endocardita infectioasa

Despre

DEFINITIE

Endocardita este o infecție a endocardului, țesutul care căptușește interiorul inimii (membrana care căptușește cavitățile și valvele inimii sau suprafața endocardică). Infecțiile sunt de obicei cauzate de bacterii sau ciuperci pe baza prezenței bolii valvelor cardiace. Endocardita infecțioasă poate duce la complicații și deces dacă nu este tratată în timp util. 

Mai jos veți afla despre cauzele endocarditei infecțioase, principalele simptome și posibilele complicații, cum este diagnosticată această afecțiune și cum este tratată. 

Endocardita apare atunci când bacteriile, ciupercile sau alte microorganisme intră în fluxul sanguin și sunt transportate în țesutul cardiac deteriorat  sau  valvele cardiace anormale. Dacă endocardita infecțioasă nu este tratată prompt, valvele cardiace pot fi deteriorate sau distruse, ducând la complicații care pun viața în pericol.  

Anumite tipuri de bacterii, precum streptococii și stafilococii, sunt adesea implicate în dezvoltarea endocarditei infecțioase, deși pot fi implicate și alte tipuri de microorganisme (ciuperci), deși mai rar există. În funcție de evoluția endocarditei din punct de vedere clinic, se descriu două tipuri de endocardite: acută și subacută. Endocardita subacută este o formă care are un debut insidios, este asimptomatică pentru perioade lungi de timp și progresează lent în săptămâni sau chiar luni. Endocardita subacută este cauzată de infecții cu streptococi (Streptococcus viridans, streptococi de grup D), enterococi și mai rar stafilococi. În schimb, endocardita infecțioasă acută începe brusc, este severă și progresează rapid în câteva zile. Cel mai adesea, acest tip de endocardită este cauzat de infecții cu Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae și Neisseria gonorrhoeae, dar poate fi cauzat și de infecții cu streptococi beta-hemolitici (grupele A, C sau G). 

 Alte bacterii care  pot provoca endocardită infecțioasă includ Streptococcus faecalis, Actinobacillus  actinomycetemcomitans, Cardiobacterium hominis, Haemophilus parainfluenzae, Haemophilus aphrophilus, Eikenella, acestea includ Histoplasma, Brucella, Coxiella burnetii, Candida și Aspergillus. 

Unele cazuri de endocardită neinfecțioasă apar după formarea unui cheag de sânge într-o valvă cardiacă sau în endocardul adiacent. Acest lucru poate duce la apariția endocarditei infecțioase din cauza microorganismelor care colonizează și se dezvoltă în trombul fibrotic. Endocardita infecțioasă apare foarte frecvent la persoanele peste 60 de ani.

SIMPTOME

Simptomele endocarditei infecțioase nu sunt întotdeauna grave și se pot agrava în timp. Severitatea simptomelor depinde de tipul de bacterie care a cauzat infecția și, de asemenea, de dacă aveți alte probleme cardiace. Este important de menționat că diagnosticarea acestei boli poate fi dificilă deoarece simptomele din stadiile incipiente ale bolii sunt similare cu cele ale altor boli. În plus, simptomele endocarditei infecțioase variază de la o persoană la alta. 

Cele mai comune simptome si semne pot include:

  • Manifestari asemanatoare gripei, precum febra (de la 38.9 grade la 40 de grade Celsius) si frisoane;
  • Murmur cardiac (sunetele anormale facute de sangele care trece prin valvele si vasele de sange din inima);
  • Oboseala;
  • Dureri articulare si musculare;
  • Transpiratii nocturne;
  • Dificultati in respiratie sau tuse;
  • Dureri in piept;
  • Umflaturi la nivelul picioarelor, talpilor si abdomenului;
  • Splenomegalie (cresterea in volum a splinei).

Alte simptome mai putin comune pot fi urmatoarele:

  • Pierderea pftei de mancare;
  • Scadere in greutate;
  • Urinare cu sange;
  • Sensibilitate la nivelul splinei;
  • Pete Roth (mici hemoragii retiniene);
  • Hemoragii subunghiale liniare „in aschie” (rosu-inchis).

Uneori, pot sa apara si modificari la nivelul pielii, precum:

  • Leziuni Janeway - leziuni eritematoase, dureroase, de mici dimensiuni (1-4 mm diametru), cu contur neregulat, usor proeminente, dar cel mai adesea plane, ce apar pe palme si talpi;
  • Noduli Osler - umflaturi subcutanate dureroase, care se dezvolta la nivelul degetelor;
  • Mici pete rosii sau violet, din cauza celulelor sanguine care s-au scurs prin vasele de sange perforate - acestea pot sa apara pe piept, la nivelul albului ochilor sau in interiorul cavitatii bucale.

Dacă dezvoltați simptome de endocardită infecțioasă și acestea nu dispar sau se agravează, se recomandă să solicitați imediat asistență medicală de urgență. Riscul este și mai mare dacă aveți factori de risc, cum ar fi un defect cardiac sau antecedente de endocardită.

PREVENTIE

Printre metodele de prevenire a endocarditei infectioase se numara:

  • Cunoasterea semnelor si simptomelor endocarditei - este necesara o vizita la medic, daca apar simptome si, cu atat mai mult, daca febra este persistenta, apar stari de oboseala ori daca diferite infectii ale pielii nu se vindeca asa cum trebuie;
  • Igiena orala corecta - perierea zilnica a dintilor, de cel putin doua ori pe zi, si controale stomatologice regulate;
  • Evitarea procedurilor care pot duce la aparitia infectiilor pielii, precum tatuaje sau piercing.

Anumite proceduri medicale sau dentare pot încuraja bacteriile să intre în sânge. Persoanele cu anumite defecte ale inimii sau boli de inimă li se poate recomanda să ia antibiotice înainte de aceste proceduri pentru a distruge sau a controla bacteriile dăunătoare care pot provoca endocardită. 

Cu toate acestea, antibioticele sunt recomandate doar  persoanelor cu factori de risc. De asemenea, trebuie menționat faptul că riscul de infecție este mai mare  la intrarea în contact cu alți germeni decât după o intervenție chirurgicală sau un examen stomatologic. Medicul dumneavoastră va stabili dacă trebuie administrate antibiotice înainte de aceste proceduri.

În același timp, este important să se mențină o bună igienă orală, deoarece anumite infecții orale pot crește riscul de intrare a bacteriilor în sânge. Periajul și folosirea aței dentare și vizitarea regulată a dentistului vă pot reduce riscul de endocardită infecțioasă.

FACTORI DE RISC

Persoanele care nu au boli de inimă au un risc scăzut de a dezvolta endocardită infecțioasă. Bacteriile care provoacă infecții tind să se atașeze și să crească pe țesutul cardiac deteriorat, pe valvele cardiace implantate chirurgical sau pe suprafețele dure endocardice. 

Factorii de risc sunt ridicati in urmatoarele cazuri:

  • Valve cardiace artificiale - bacteriile se pot atasa cu o mai mare usurinta de acestea, comparativ cu valvele normale ale inimii;
  • Defecte cardiace congenitale - persoanele care s-au nascut cu valve anormale ale inimii sau cu alte defecte cardiace sunt mai susceptibile la aparitia infectiilor;
  • Defecte valvularei cardiace aparute din cauza febrei reumatice sau cardiomiopatiei hipertrofice;
  • Consumul de droguri ilicite administrate injectabil cu ace nesterile;
  • Sistemul imunitar slabit.

În plus, persoanele care au avut endocardită infecțioasă în trecut prezintă un risc crescut de a dezvolta alte infecții cardiace.