Informatii complete despre ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cauzele principale de mortalitate și morbiditate pe plan mondial, a doua cauză de apariție a demenței, cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici și o cauză frecventă de depresie.
Tratamentul accidentul vascular cerebral, fie ischemic (prin obstrucția unei artere), fie hemoragic (sângerare la nivel cerebral) trebuie să fie considerat o urgență, evitarea întârzierilor constituie un deziderat în faza acută a acestor afecțiuni.
Severitatea accidentului vascular cerebral trebuie să fie evaluată de personal medical instruit iar evaluarea inițială trebuie să cuprindă: observarea respirației și a funcției pulmonare, semnelor precoce de disfagie, a eventualelor boli cardiace concomitente, evaluarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, determinarea saturației arteriale a oxigenului. Simultan trebuie prelevate probe biologice pentru analizele de biochimie a sângelui, glicemie, coagulogramă şi hemoleucogramă. Examinarea clinică trebuie completată cu un istoric medical care să includă factorii de risc pentru AVC, bolile cardiace, medicaţia asociată, afecţiuni care predispun la complicaţii hemoragice şi semne ale unor afecţiuni care mimează AVC-ul.
Semnele şi simptomele care pot prezice eventuale complicaţii ulterioare, cum sunt infarctul cerebral masiv, sângerarea sau un AVC recurent, precum şi condiţiile medicale cum sunt criza hipertensivă, coexistenţa infarctului miocardic, pneumonia de aspiraţie, insuficienţa cardiacă sau renală, trebuie recunoscute cât mai rapid.
Pacienţii cu AVC trebuie să aibă acces prioritar la imagistică cerebrală, deoarece timpul este crucial (time is brain). La pacienţii cu suspiciune de AIT (atac ischemic tranzitor) sau AVC, examinarea generală şi neurologică, urmată de imagistica cerebrală diagnostică trebuie să fie efectuată cât mai rapid astfel încât tratamentul să fie iniţiat prompt.
Examenul CT cerebral identifică majoritatea afecţiunilor care mimează AVC și poate distinge AVC ischemic de cel hemoragic în primele 5- 7 zile
Examenul CT cerebral imediat este metoda imagistică cea mai cost-eficientă pentru pacienţii cu AVC acut, dar nu este o metodă sensibilă pentru
hemoragia veche. În general, CT cerebral este mai puţin sensibil în comparaţie cu IRM cerebral, dar este la fel de specific pentru detectarea modificărilor ischemice precoce.
În diagnoticul anomaliilor arterelor cerebrale mari de la baza creierului, o importanță deosebită o prezintă efectuarea ecografiei Doppler transcranian. Aceasta poate evidenția prezența de plăci ateromatoase și stenoze la nivelul arterelor carotide și/sau arterelor din sistemul vertebro-bazilar.
În reducerea riscului de AVC la persoanele asimptomatice, un rol deosebit îl joacă prevenţia primară și se realizează prin managementul eficient al factorilor de risc (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, consumul cronic de alcool în cantități mari, sedentarismul, obezitatea). Se recomandă activitatea fizică regulată, o dietă cu conţinut scăzut de sare şi grăsimi saturate şi bogată în fructe, legume şi fibre, precum și scăderea ponderală pentru persoanele cu index de masă corporală ridicat.
Chiar cu îngrijiri optime, sub o treime din pacienţi se recuperează complet după AVC. Recuperarea medicală are scopul de a permite persoanelor cu dizabilităţi să atingă şi să menţină funcţia optimă fizică, intelectuală, psihologică şi socială. Scopurile recuperării medicale se pot extinde de la intervenţiile iniţiale pentru diminuarea dizabilităţilor la intervenţii mai complexe cu scopul de a încuraja participarea activă.
Dintre toate afecțiunile neurologice ale adultului, accidentul vascular cerebral rămâne în continuare entitatea care ocupă primul loc, atât ca frecvență, cât și ca importanță.
Articol scris de Dr. Marius Iordache – medic specialist neurolog
