Boala Addison
Despre
DEFINITIE
Boala Addison, cunoscută și sub numele insuficiență suprarenală sau adrenala, este o boală a glandelor suprarenale. Boala apare atunci când nu sunt produși suficienti hormoni steroidieni, cortizol și aldosteron. Deoarece acești hormoni sunt implicați în atât de multe procese din organism, boala suprarenală poate afecta majoritatea sistemelor din organism în timp.
SIMPTOME
Simptomele bolii Addison se dezvoltă treptat pe parcursul mai multor luni și pot trece neobservate în primele câteva săptămâni. În plus, majoritatea simptomelor nu sunt specifice bolii, contribuind la întârzieri în prezentarea la medic și complicând diagnosticul. Mai jos sunt cele mai frecvente simptome asociate cu boala Addison.
- Oboseală cronică care necesită repaus frecvent la pat.
- Pierderea în greutate fără un motiv anume.
- scăderea apetitului;
- Hiperpigmentarea pielii – se manifestă ca o rumenire generală a pielii care arată ca pielea arsă de soare și este mai vizibilă pe zonele expuse (față, extremități superioare, umeri). Un semn precoce este că hiperpigmentarea asociată cu boala Addison persistă după expunerea la soare.Hiperpigmentarea poate apărea și în zona mucoasei, provocând apariția unor pete albastre-negre. Hiperpigmentarea pielii este observată în formele timpurii de boală cauzate de boli autoimune.
- tensiune arterială scăzută (80/50 mmHg sau mai puțin);
- Amețeli și leșin la schimbarea poziției.
- Pofta de mancaruri sarate.
- Hipoglicemie.
- durere abdominală;
- dureri articulare și musculare.
- Greață și vărsături.
- diaree;
- iritat;
- depresie.
Uneori simptomele nu sunt îngrijorătoare și pacientul nu solicită asistență medicală, dar acest lucru se datorează diagnosticului când încep complicațiile, adică atunci când se declanșează criza Addison (criza Addison poate fi declanșată) este asociată cu întârzierea. Factori provocatori precum apariția unei boli infecțioase, efectuarea unei proceduri chirurgicale, traumatisme, apariția unui dezechilibru hidroelectrolitic din cauza vărsăturilor sau diareei sau cei care pot apărea în mod natural fără o cauză provocatoare). Cu alte cuvinte, organismul simte insuficiență suprarenală acută, care se manifestă prin simptome precum:
- Dureri de stomac, spate și picioare.
- anorexie;
- Hiperpigmentarea mucoaselor.
- vărsături;
- diaree;
- stare de confuzie.
- pierderea cunoștințelor.
- roi;
- somnolență extremă;
- dureri de cap puternice;
În cazurile de criză suprarenală, testele de laborator pot arăta niveluri crescute de potasiu și scăderea nivelului de sodiu în organism. De asemenea, medicul dumneavoastră poate observa semne de tensiune arterială extrem de scăzută sau deshidratare.
DIAGNOSTIC
Pentru a stabili diagnosticul, medicul va întreba despre simptomele bolii, cât de puternice sunt acestea și când apar. Următorul pas este să vă revizuiți istoricul medical și istoricul medical al oricăror rude apropiate care suferă de boli autoimune (care apar atunci când există o problemă cu sistemul dumneavoastră imunitar). Medicul dumneavoastră vă va examina apoi pielea pentru semne de hiperpigmentare. De exemplu, anumite zone pot deveni mai vizibile, cum ar fi:
- Riduri pe palme.
- Riduri la cot.
- Pielea din jurul unor cicatrici.
- gingiile și buzele.
Următorul pas este să vă măsurați tensiunea arterială. Medicul dumneavoastră vă va măsura tensiunea arterială atât în timp ce sunteți întins, cât și în timp ce sunteți în picioare. Acest lucru este necesar pentru a determina dacă hipotensiunea arterială este menținută la schimbarea poziției. Acest fenomen se numește hipotensiune ortostatică sau hipotensiune ortostatică. Medicul dumneavoastră vă va recomanda apoi o serie de teste pentru a pune un diagnostic precis.
FACTORI DE RISC
Există, de asemenea, mai mulți factori de risc care cresc probabilitatea de a dezvolta boala Addison. Printre acestea se numără:
- Administrarea de anticoagulante.
- Boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 și boala Graves.
- Hipoparatiroidismul.
- hipopituitarism;
- Anemie pernicioasă (numită și anemie Bielmer sau anemie Addison-Bielmer).
- Tiroidită autoimună.
- Prezența unei infecții fungice, cum ar fi candidoza.
- Dermatita herpetiformă.
- vitiligo;
- Miastenia gravis.