Dependenta de Cocaina
Despre
DEFINITIE
Cocaina este un drog care stimulează puternic sistemul nervos central și dă dependență. Este făcută din frunzele plantei de coca, care este originară din America de Sud. Cocaina este adesea inhalată, inhalată sau administrată intravenos sub formă de soluție. Cea mai pură formă de cocaină este o cocaină de bază numită „crack” care este obținută prin procesarea cocainei brute. Este cea mai dependentă formă de cocaină. Dealerii stradali amestecă adesea cocaina cu alte produse, cum ar fi amidonul de porumb, pudra de talc și făina pentru a-și crește profiturile.
Cocaina crește nivelul de dopamină. Dopamina este un mesager chimic natural în circuitele creierului care joacă un rol în fericire, plăcere și sisteme de recompensă și motivație. Cocaina are efecte similare altor stimulente, crescând vigilența, provocând un sentiment de euforie și dând oamenilor putere și încredere. Supradozajul de cocaină poate provoca atacuri de panică, simptome asemănătoare schizofreniei, convulsii, hipertermie, hipertensiune arterială, aritmii, accident vascular cerebral, disecție aortică, ischemie intestinală și infarct miocardic acut. Sevrajul se manifestă prin simptome precum depresie, dificultăți de concentrare, oboseală și somnolență excesivă (sindromul de sevraj la cocaină).
Majoritatea consumatorilor de cocaină o folosesc în scopuri recreative.
Cu toate acestea, aproximativ 25% dintre utilizatori îndeplinesc criteriile pentru dependență. Oamenii care consumă cantități mari de cocaină sau care injectează drogul pe cale intravenoasă sau îl fumează sunt mai predispuși să devină dependenți. Consumatorii ocazionali și persoanele care iau drogul pe cale nazală sau orală au un risc mai scăzut de a deveni dependenți. În plus, consumatorii amestecă cocaina cu alte droguri, cum ar fi amfetaminele, fentanilul opioid sintetic și heroina, sau o combină cu alcool, crescând riscul de supradozaj și deces.
Diagnosticul consumului de cocaină poate fi confirmat printr-un test de urină.
Sedativele, cum ar fi lorazepamul intravenos, reduc multe simptome ale intoxicației acute. Terapia comportamentală poate fi folosită pentru a trata dependența de cocaină. Persoanele care încetează să mai consume cocaină ar trebui monitorizate îndeaproape, deoarece pot fi deprimate și au nevoie de mult sprijin pentru a rămâne treji. Deși nu există medicamente aprobate pentru tratarea sevrajului de cocaină, sunt în curs de desfășurare numeroase studii pentru a dezvolta medicamente în acest scop.
EFECTE PE TERMEN LUNG
- Dependenta
- Iritabilitate si tulburari de dispozitie
- Neliniste
- Paranoia
- Halucinatii auditive
Cocaina este un drog extrem de dependent. Odată ce o persoană a încercat cocaină, poate fi dificil să controleze consumul de droguri în viitor. Se crede că efectele stimulatoare și de dependență ale cocainei se datorează în primul rând capacității sale de a inhiba recaptarea dopaminei de către celulele nervoase. Dopamina este un neurotransmițător implicat în sistemul de recompensă al creierului și joacă un rol important în dezvoltarea dependenței de orice drog.
Toleranța la cocaină se poate dezvolta, iar mulți consumatori raportează că nu mai simt plăcerea pe care o aveau atunci când au început.
Utilizatorii cresc adesea doza pentru a intensifica și prelungi efectele euforice. Deși se dezvoltă toleranța la euforie, unii consumatori pot deveni mai sensibili (sensibilizați) la efectele narcotice și anticonvulsivante ale cocainei fără a crește doza. Această sensibilitate crescută poate explica unele decese care apar după doze aparent mici de cocaină.
Consumul excesiv de cocaină, repetat pe perioade scurte de timp și în doze din ce în ce mai mari, poate duce la creșterea iritabilității, agitației și paranoiei. Acest lucru poate duce la psihoză paranoidă, în care persoana pierde contactul cu realitatea și experimentează halucinații auditive.
TRATAMENTUL SUPRADOZAJULUI DE COCAINA
Nu există medicamente specifice care să contracareze efectele unei supradoze de cocaină. Cocaina este un drog cu acțiune foarte scurtă, astfel încât cazurile ușoare de dependență de cocaină de obicei nu necesită tratament.
Tratamentul include îngrijiri de susținere pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral, convulsiile și hipertermia care pot apărea în urma supradozajului cu cocaină.
Persoanele care au agitație extremă, delir sau convulsii, tahicardie sau hipertensiune arterială sunt tratate inițial cu benzodiazepine (sedative) intravenos, cum ar fi lorazepam. Dacă sedativele nu controlează tensiunea arterială, medicul dumneavoastră vă poate administra nitrați sau alte medicamente antihipertensive intravenos. Cu toate acestea, evitați medicamentele antihipertensive, cum ar fi beta-blocantele, deoarece acestea pot agrava efectele cocainei asupra tensiunii arteriale. Febra mare poate pune viața în pericol și trebuie tratată agresiv folosind tehnici de sedare și răcire.
TRATAMENTUL DEPENDENTEI
Pentru a obține rezultate optime, tratamentul trebuie adaptat nevoilor individuale ale pacientului. Aceasta este adesea o combinație de terapie, sprijin social și alte servicii.
Terapia comportamentală, în special terapia cognitiv-comportamentală, s-a dovedit a fi eficientă în reducerea consumului de cocaină și prevenirea recăderilor. Comunitățile de sprijin pentru recuperare, cum ar fi: Grupurile de Alcoolici Anonimi (cum ar fi Cocaina Anonimi) care utilizează programe în 12 pași vă pot ajuta să vă mentinerea abstinentei. Membrii acestor grupuri beneficiază de sprijin reciproc prin împărtășirea problemelor și experiențelor comune.
În prezent, nu există medicamente aprobate pentru tratarea dependenței de cocaină. Dezvoltarea drogurilor pentru tratarea dependenței de cocaină și a altor forme de dependență rămâne unul dintre cele mai importante eforturi de cercetare în curs. Cercetătorii încearcă să dezvolte medicamente pentru a atenua poftele intense asociate cu dependența de cocaină și pentru a contracara factorii declanșatori ai recidivelor. Mai mulți compuși sunt în prezent evaluați pentru siguranță și eficacitate, inclusiv un vaccin care prinde cocaina în sânge și o împiedică să ajungă la creier.
TIPURI DE COCAINA
Cocaina vine practic în două forme chimice: sarea clorhidrat și „baza liberă”.
- Sarea (clorhidrat de cocaină) este cocaină sub formă de pulbere care este solubilă în apă și poate fi administrată intravenos (intravenos) sau intranazal (intranazal).
- Baza liberă a cocainei, cunoscută și sub numele de „crack”, este un compus care nu a fost neutralizat de un acid pentru a forma sarea clorhidrat. De obicei este vândut sub formă de cristal („piatră”), dar uneori în bucăți mari numite tablete. Au aproximativ aceeași dimensiune și formă ca un bețișor de gumă și uneori sunt tăiate în bucăți mai mici. Crack nu este solubila in apa, asa ca trebuie sa o incalzesti pentru a o volatiliza (nu arde) si sa inhalezi aburul. Termenul „crack” se referă la sunetul trosnet auzit atunci când amestecul este încălzit. Debutul de actiune este rapid si intensitatea starii euforice este similara cu cea obtinuta prin administrarea intravenoasa. Cocaina este in general vanduta pe strada ca o pulbere fina, alba, cristalina, cunoscuta sub diverse denumiri, cum ar fi: coke, crack, C, big C, okey dokey, nose, charlie, nose candy, blow, marching powder, snow, white lady, toot, ceci, candi sau star dust.
Dealerii stradali diluează de obicei drogurile cu substanțe inerte, cum ar fi amidonul de porumb, pudra de talc, făina și zahărul pentru a-și crește profiturile, sau le diluează cu ingrediente active precum procaina (un anestezic local chimic) și alți stimulenți, cum ar fi amfetaminele.
COMPLICATIILE MEDICALE ALE COCAINEI
Cardiovasculare:
- Tulburari de ritm cardiac (tahicardie si fibrilatie ventriculara)
- Infarct miocardic acut
- Hipertensiune arteriala
- Accident vascular cerebral
Respiratorii:
- Duree toracica
- Tuse
- Hemoptizie (tuse cu expectoratie cu sange)
- Bronhospasm
- Insuficienta respiratorie
- Risc crescut de pneumonie
- Pneumotorax
Gastrointestinale:
- Durere abdominala
- Greata
- Carii dentare
- Pierdere semnificativa in greutate si malnutritie
Neurologice:
- Accident vascular cerebral
- Convulsii
- Cefalee (durere de cap)
- Boala Parkinson
- Afectarea functiilor cognitive: pierderea memoriei, dificultate in concentrare, decizii defectuoase, controlul slab al impulsurilor.
Psihiatrice:
- Halucinatii, in special tactile (senzatia ca ceva se taraste pe piele)
- Paranoia
- Depresie
- Anxietate
- Delir
- Psihoza
- Suicid