Pneumonia interstitiala acuta
Despre
DEFINITIE
Pneumonia interstițială acută este o boală respiratorie rară, neinfecțioasă, cu debut acut al simptomelor, progresie rapidă spre insuficiență respiratorie și mortalitate ridicată. Prin urmare, se mai numește și pneumonie interstițială accelerată. Bărbații și femeile cu vârsta peste 50 de ani care par a fi sănătoși sunt afectați în mod egal. Diagnosticul este complex și necesită o echipă multidisciplinară, inclusiv un pneumolog, un specialist în imagistică și un anatomopatolog. Acesta este un tip de sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), dar cauza este necunoscută. Cele două boli au aceleași simptome clinice și caracteristici anatomopatologice, caracterizate prin leziuni alveolare difuze extinse. Tratamentul este de susținere și necesită adesea ventilație mecanică. Prognosticul este sumbru, cu o rată de supraviețuire de doar 40% pentru pacienți. Există riscul reapariției pneumoniei interstițiale acute.
SIMPTOME
Boala începe acut cu simptome asemănătoare unei infecții virale ale tractului respirator superior. Cu toate acestea, testele extinse pentru posibili agenți infecțioși virali sau bacterieni dă rezultate negative. Inițial, simptomele includ dureri musculare, febră, frisoane, oboseală și tuse. În câteva zile, se dezvoltă detresă respiratorie severă (dispnee), iar majoritatea pacienților dezvoltă în curând insuficiență respiratorie care necesită ventilație mecanică.
TRATAMENT
S-au făcut puține progrese în înțelegerea acestei boli de când a fost raportată pentru prima dată în 1986 ca o boală diferită de alte pneumonii interstițiale. În prezent, nu există un tratament specific sau eficace dovedit pentru pneumonia interstițială acută. Pacienții au nevoie de îngrijiri multidisciplinare pentru a primi un tratament optim.
Tratamentul este de obicei simptomatic, dar aportul adecvat de oxigen nu poate fi realizat adesea fără ventilație mecanică. Antibioticele cu spectru larg și antiviralele sunt adesea administrate primele și sunt administrate empiric până când o cauză infecțioasă este exclusă. Terapia corticală este adesea folosită în doze mari, dar eficacitatea sa nu a fost dovedită.
PROGNOSTIC
Caracteristicile clinice și histopatologice specifice care prezic supraviețuirea nu au fost identificate în mod clar. Prognosticul este grav, cu o rată a mortalității precoce de peste 60%. Majoritatea deceselor apar în primele 1 până la 3 luni după diagnostic și sunt cauzate de insuficiență respiratorie. Deși unii pacienți care supraviețuiesc își pot recupera complet capacitatea de a respira, majoritatea dezvoltă boală pulmonară interstițială cronică. În plus, o nouă pneumonie interstițială acută poate recidiva.