Toxiinfectia alimentara

Despre

DEFINITIE

Toxiinfecția alimentară este o boală cauzată de ingerarea alimentelor sau apei contaminate cu anumite bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice. Simptomele tipice sunt vărsăturile și diareea. Tratamentul depinde de cauza bolii și de severitatea simptomelor. Majoritatea oamenilor au o boală ușoară care durează de la câteva ore până la câteva zile și pot continua să aibă grijă de ei înșiși și să rămână hidratați acasă. În unele cazuri, sunt necesare antibiotice sau deparazitatori odată ce cauza este identificată. Cu toate acestea, unii pacienți necesită spitalizare pentru fluide IV, iar anumite cazuri de toxiinfecții alimentare pot duce la complicații pe termen lung și chiar la deces.

SIMPTOME

Unele bacterii pot provoca simptome în doar câteva ore după ce au consumat alimente contaminate, în timp ce altele pot provoca simptome în doar câteva zile. Mai jos sunt principalele bacterii, viruși și paraziți în funcție de simptome, simptome și momentul apariției alimentelor potențial contaminate (în ordine crescătoare):

Staphylococcus aureus

Simptomele incep dupa 30 minute - 8 ore de la expunere: greata, varsaturi, crampe abdominale, diaree
Surse frecvente de alimente: alimente care nu sunt gatite adecvat dupa ce sunt manipulate, cum ar fi carnea, salatele preparate, carnati, budinci, produse de patiserie cu crema, sandvisuri

Vibrionul holeric (Vibrio cholerae)

Simptomele incep dupa 2-48 ore de la expunere: diaree apoasa, greata, varsaturi, crampe abdominale, febra, frisoane
Surse frecvente de alimente: crustacee, in special stridii, crude sau insuficient gatite

Clostridium perfringens

Simptomele incep dupa 6-24 ore de la expunere: diaree, crampe abdominale. Frecvent apar brusc si dureaza mai putin de 24 de ore. Nu sunt frecvente varsaturile si febra.
Surse frecvente de alimente: carne de vita sau pasare, in special bucati mari de friptura, sosuri, alimente uscate sau semi-gatite

Salmonella

Simptomele incep dupa 6 ore - 6 zile de la expunere: diaree, febra, crampe abdominale, varsaturi
Surse frecvente de alimente: carne cruda sau insuficient gatita, fructe si legume proaspete.

Norovirus (virus Norwalk)

Simptomele incep dupa 18-36 de ore de la expunere: diaree, greata, durere epigastrica (in etajul abdominal superior), varsaturi
Surse frecvente de alimente: verdeturi, fructe proaspete, crustacee (stridii) sau apa contaminata. Alte surse: contactul cu suprafete contaminate. Poate fi transmis si de o persoana infectata care manipuleaza alimentul.

Rotavirus

Simptomele incep dupa 1-3 zile de la expunere: diaree apoasa severa, varsaturi, febra sau durere abdominala
Surse frecvente de alimente: produse crude, gata de consumat. Poate fi transmis si de o persoana infectata care manipuleaza alimentul.

Clostridium botulinum (Botulism)

Simptomele incep dupa 12-72 de ore de la expunere: vedere dubla sau neclara, pleoape cazute, vorbire neclara. Dificultate la inghitire si in respiratie, gura uscata. Slabiciune musculara si paralizie. Simptomele incep la nivelul capului si progreseaza in jos, pe masura ce boala se agraveaza.
Surse frecvente de alimente: alimentele conservate sau fermentate necorespunzator, de obicei preparate de casa, peste sarat sau afumat, cartofi copti in folie de aluminiu.

Campylobacter

Simptomele incep dupa 2-5 zile de la expunere: diaree (frecvent cu sange), durere/crampe epigastrice (in etajul abdominal superior), febra
Surse frecvente de alimente: carne de pasare cruda sau insuficient gatita, lapte crud (nepasteurizat) si apa contaminata

coli (Escherichia coli)

Simptomele incep dupa 3-4 zile de la expunere: crampe severe epigastrice (in etajul abdominal superior), diaree (frecvent cu sange), varsaturi. 5-10% dezvolta o forma severa amenintatoare de viata.
Surse frecvente de alimente: carne de vita tocata cruda sau insuficient gatita, lapte si suc (cidru) nepasteurizat, legume (cum ar fi salata), germeni de grau, apa contaminata

Cyclospora (Cyclospora cayetanensis)

Simptomele incep dupa 1 saptamana de la expunere: diaree apoasa, pierderea poftei de mancare, scadere in greutate. Durere/crampe in epigastru, balonare, flatulenta, greata si astenie marcata.
Surse frecvente de alimente: legume si fructe proaspate, condimente

Listeria

Simptomele incep dupa 9-48 ore de la expunere, respectiv dupa 1-4 saptamani in cazul bolii invazive:
Femeile gravide au de obicei febra si alte simptome asemanatoare gripei, cum ar fi oboseala si dureri musculare. Infectia in timpul sarcinii poate cauza boli grave sau chiar decesul fatului.
Alte persoane (cel mai adesea adulti in varsta): cefalee, rigiditate la nivelul gatului, confuzie, tulburari de echilibru si convulsii, asociate cu febra si dureri musculare.

Surse comune de hrană: legume contaminate, brânză moale, germeni de grâu, pepene verde, hot dog, prăjituri, fructe de mare afumate și lapte crud.

CAND SA MERGI LA MEDIC

Consultați-vă imediat medicul dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți oricare dintre următoarele simptome severe:

Sange in scaun
Febra inalta (>38.30C)
Varsaturi frecvente care impiedica hidratarea pe gura (ceea ce ar putea duce la deshidratare)
Semne de deshidratare: scaderea sau absenta urinarii, gura uscata, senzatie intensa de sete, ameteala si stare de slabiciune generalizata
Diaree care persista > 3 zile
Durere severa abdominala care nu se amelioreaza dupa scaun

DIAGNOSTIC

Este necesar să se excludă alte boli care provoacă simptome similare, cum ar fi apendicita acută, colecistita acută, colita ulceroasă.

Medicii întreabă despre simptome, consumul de alimente sau apă contaminată, istoricul călătoriilor și dacă rudele sau prietenii au simptome similare. Semnele de intoxicație alimentară includ diaree apoasă severă, ingestia de alimente potențial contaminate (în special în timpul epidemiei), ingestia de apă netratată sau iritanti digestivi cunoscuți și istoricul recent de călătorie.

Examenul fizic se concentrează pe semne de deshidratare și sensibilitate abdominală, iar testele de sânge pot fi făcute dacă este necesar pentru a exclude alte tulburări.

Dacă diareea apoasă persistă mai mult de 48 de ore, testarea scaunului pentru detectarea sângelui în scaun, cultura fecală și parazitologia pentru detectarea bacteriilor patogene, examinarea microscopică pentru paraziți și detectarea toxinelor specifice pot fi utile. În plus, există teste imunologice pentru unele toxine, cum ar fi toxina Shiga produsă de unele tulpini de E. coli. În cazuri rare de diaree abundentă cu sânge, se poate face o biopsie intestinală, în funcție de cauza suspectată. Diagnosticul final depinde de identificarea agentului patogen sau a substanței toxice găsite. Dacă medicul dumneavoastră identifică o anumită bacterie, el poate notifica Departamentul de Sănătate pentru a determina dacă există toxiinfecții alimentare.

Deși aceste teste sunt disponibile, ele nu sunt efectuate în cazuri de intoxicații alimentare ușoare și moderate, deoarece sunt costisitoare și simptomele pot dispărea înainte ca rezultatele să fie disponibile.

Uneori, cauza intoxicației alimentare nu poate fi determinată.