Tumori cervicale
Despre
DEFINITIE
Când majoritatea oamenilor se gândesc la tumorile gâtului, se gândesc la cancerul care apare în gât sau laringe, dar acesta este un domeniu specializat al otolaringologiei. Totuși, la nivelul gâtului (regiunea cervicală) pot apărea o multitudine de tipuri de tumori benigne sau maligne, care decurg din numeroasele structuri din această regiune. Prin urmare, o examinare ORL inițială poate ajuta la detectarea acestui nivel de formare a tumorii.
Regula de aur este ca daca umflarea gatului persista mai mult de trei saptamani, consultati un otolaringolog pentru examinare imediata si care va poate recomanda alte tipuri de analize (CT, RMN, analize speciale de sange).
SEMNE SI SIMPTOME
Pacientii se pot prezenta la medic cu diferite simptome, care pot include:
- Formatiune voluminoasa la nivelul gatului
- Asimetrie faringiana
- Senzatie de infundare a urechii
- Disfagie (dificutate de a inghiti)
- Disfonie (raguseala)
- Dispnee (dificultate de a respira)
- Deficite neurologice
- Sindromul Horner care consta in ptoza palpebrala (caderea pleoapei), mioza (pupila punctiforma), anhidroza (incapacitatea de a transpire normal)
- Durere
- Trismus (contractia maxilarelor, insotita de durere si imposibilitatea deschiderii gurii)
- Simptome ale excesului de catecolamina
Umflarea sau anomaliile sunt de obicei palpabile atunci când tumora are o dimensiune de cel puțin 2 cm. Leziunile PPS sunt adesea descoperite întâmplător în timpul examinărilor medicale de rutină.
Rezultatele examenului fizic oferă informații despre originea și tipul tumorii. Cele mai frecvente constatări fizice sunt asimetria la unul, două sau toate cele trei niveluri ale faringelui sau o masă nedureroasă în gât.
Deși pulsațiile carotidiene pot induce în eroare, o masă de țesut în gât care pulsa sau produce un suflu la auscultare sugerează o tumoare vasculară.
Tumorile spațiului parafaringian pot rămâne asimptomatice pentru perioade lungi de timp.
Cele mai frecvente simptome includ dificultăți la înghițire, o senzație de plenitudine în pavilion pe o parte din cauza obstrucției trompei lui Eustachio, răgușeală, trismus (incapacitatea de a deschide gura din cauza contracțiilor dureroase ale mușchilor masticatori) și o senzație de corp străin. corp.
La examenul fizic, pacientul poate prezenta neoplazie cervicală laterală, proeminență unilaterală a peretelui faringian lateral sau a cutiei amigdalelor sau deficite neurologice. Tumora este palpabilă între mușchiul mastoid steroid și capătul posterior al ramului ascendent al mandibulei.
Comprimarea nervilor cranieni poate provoca parestezie, paralizie a faringelui, palataringian și limbii, iar compresia sistemului nervos simpatic cervical poate provoca sindromul Claude-Bernard-Horner.
Testele imagistice sunt o parte importantă atât a diagnosticului, cât și a alegerii unui plan de tratament. Acestea includ tomografia computerizată și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) cu agenți de contrast. RMN-ul este preferat datorită rezoluției sale mai mari în țesuturile moi. În cele mai multe cazuri, un diagnostic prezumtiv poate fi pus pe baza rezultatelor testelor imagistice.
Alte metode de diagnostic includ examinarea cu ultrasunete a țesuturilor moi ale colului uterin, biopsia cu ac fin sub ghidare ecografică sau angiografia tumorilor cu suspiciune de origine vasculară.
Examenul histopatologic preoperator al tumorii sau zonei chirurgicale confirmă diagnosticul.
TRATAMENT
Tratamentul preferat este îndepărtarea chirurgicală completă a formațiunii tumorale, atât în scop diagnostic, cât și terapeutic.
Această abordare depinde de dimensiunea tumorii, de localizarea acesteia, de relația sa cu vasele de sânge importante și de natura benignă sau malignă a procesului tumoral.
Pentru tumorile maligne, opțiunile alternative de observare sau radioterapie sunt contraindicate rezecției chirurgicale.
PROGNOSTIC
- Rata de recurenta a tumorilor benigne ale spatiului parafaringian (SPP) dupa extirparea chirurgicala variaza de la 0-9%.
- Paraganglioamele reapar in aproximativ 5% dintre cazuri.
- Netratate, paraganglioanele au riscul degenerescentei maligne, care este de aproximativ 10% si de obicei asociat cu o crestere rapida. Astfel, pacientii cu paraganglioame necesita urmarire pe viata.
- Adenoamele pleomorfe au o rata de recurenta mai mica de 4%.
- Tumorile maligne ale SPP au o rata de recurenta mult mai mare (25-77%), in functie de histologie, amploarea rezectiei si durata de urmarire. De aceea se recomanda radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne ale SPP pentru a preveni recurenta.
PREVENTIE
Preventia este nespecifica, nefiind cunoscute cauzele sau factorii de risc specifici ai bolii si consta in adoptarea unui stil de viata sanatos, evitarea factorilor poluanti sau cancerigeni din aer, alimentatie, apa, precum si efectuarea unui control periodic daca exista expunere anterioara la factori cu potential mutagen (radioterapie in regiunea cervicala, chimioterapie anterioara, expunerea la agenti poluanti sau toxici).