Tusea seaca
Despre
DEFINITIE
Tusea este un reflex natural care curăță substanțele iritante din gât și bronhii (căile respiratorii din plămâni). O tuse uscată ocazională este rareori un motiv de îngrijorare, dar o tuse persistentă poate indica o afecțiune medicală subiacentă gravă.
Medicii se referă adesea la o tuse uscată ca la o tuse nesecată. O tuse umedă sau tuse umedă permite eliminarea flegmei și ajută la eliminarea iritantelor din căile respiratorii. O tuse uscată este o tuse care nu produce spută. O tuse uscată poate provoca o senzație de gâdilat și este adesea cauzată de inflamația gâtului. Tusea poate fi, de asemenea, împărțită în tuse acută și tuse cronică. Tusea este cronică dacă durează mai mult de 8 săptămâni.
O tuse uscată poate fi deranjantă și poate provoca mult disconfort. Vă poate perturba somnul, vă poate face să vă simțiți obosit și poate provoca atacuri frecvente de tuse care pot provoca dureri în piept și incontinență urinară de efort. Tusea uscată acută, în general, dispare de la sine și poate fi ameliorată cu multe lichide și medicamente pentru tuse. Cu toate acestea, dacă tusea uscată nu dispare după opt săptămâni sau dacă se agravează, consultați medicul.
CAUZE
O varietate de boli și afecțiuni pot provoca o tuse uscată și poate fi acută sau cronică. Exemplele includ iritanti de mediu, boli pulmonare, boli ale bronhiilor (căile respiratorii din plămâni), boli pleurale (membrana care „acoperă” plămânii), anumite medicamente sau boli ale sistemului digestiv.
Cauzele comune ale tusei uscate includ:
Astm
Astmul este o boală respiratorie cronică caracterizată prin restricția temporară a fluxului de aer în căile respiratorii din cauza inflamației cronice. Se manifestă prin episoade repetate de respirație șuierătoare, dificultăți de respirație (dificultăți de respirație), constricție în piept și tuse, în special în timpul nopții sau dimineața devreme. Episoadele de astm apar adesea spontan sau se rezolvă cu tratament.
Tusea astmatică poate fi însoțită de tuse, dar este adesea o tuse uscată. Deși tusea este un simptom comun al astmului bronșic, nu este neapărat cel mai evident simptom. Cu toate acestea, există o formă specială de astm, așa-numita tuse astm (tuse astm), în care simptomele se manifestă doar prin tuse sau în principal prin tuse. Wheezing-ul este de obicei absent, iar dispneea, dacă este prezentă, este adesea subestimată de către pacient.
Astmul tusiv trebuie diferentiat de alte cauze de tuse cronica:
- Bronsita eozinofilica
- Reflux gastroesofagian
- Rinoree posterioara (sindromul tusei in caile aeriene superioare)
- Tratamentul cu inhibitori de enzima de conversie a angiotensinei (IEC)
- Disfunctia de corzi vocale
Diagnosticul astmului cu respirație șuierătoare necesită evidențierea fluctuațiilor funcției pulmonare și a hiperreactivității bronșice și, în unele cazuri, testarea prezenței eozinofilelor în sputa indusă.
CAND SA MERGI LA MEDIC
Tusea este un simptom al multor boli, inclusiv raceala obisnuita si alergiile sezoniere. În cele mai multe cazuri, tusea va dispărea de la sine, dar uneori poate fi necesar să consultați un medic.
Dacă tusea uscată nu dispare sau se agravează după 8 săptămâni, ar trebui să consultați un medic.
În plus, solicitați asistență medicală dacă tusea uscată este însoțită de oricare dintre următoarele semne și simptome:
- Respiratie suieratoare
- Senzatia ca ceva este blocat in gat
- Dificultate in respiratie
- Dificultate la inghitire
- Tuse cu expectoratie cu sange (hemoptizie)
- Scaderea in greutate involuntara
DIAGNOSTIC
Diagnosticul de tuse se bazează în primul rând pe informațiile pacientului. Pentru a găsi cauza tusei, medicul dumneavoastră vă va lua istoricul medical și va efectua un examen fizic amănunțit. Informațiile care ajută la stabilirea unui diagnostic precis sunt durata tusei, semnele și simptomele asociate, activitățile și locațiile care agravează sau ameliorează tusea, relația dintre tuse și ora din zi, istoricul medical și utilizarea. Anumite medicamente și orice fel de remedii împotriva tusei care au fost deja încercate acasă.
Pentru pacienții cu tuse uscată acută, medicii pot pune de obicei un diagnostic doar discutând cu pacientul și efectuând un examen fizic. Dacă un pacient suferă de o tuse acută, o radiografie toracică de obicei nu oferă informații suplimentare pentru a stabili un diagnostic. Cu toate acestea, dacă pacientul este în vârstă, are un sistem imunitar slăbit (cancer, diabet, pacienți cu SIDA, etc.) sau are zgomote pulmonare anormale la examinarea toracelui, poate fi efectuat un test cu raze X pulmonare pentru a confirma simptomele . Prezența pneumoniei.
Tusea cronică uscată reprezintă o provocare de diagnostic și tratament, iar medicul folosește istoricul medical și examenul fizic pentru a determina ce teste sunt eficiente în determinarea cauzei tusei.
Medicul dumneavoastră primar sau internistul vă va recomanda radiografii pulmonare și vă va trimite la un specialist. Alegerea specialității depinde de orientarea către o cauză specifică, cu alegerea unui pneumolog, gastroenterolog sau cardiolog care este specializat în efectuarea unor teste specifice în mod continuu. Pacienții ar trebui să fie participanți activi la planul de testare și să discute cu specialistul lor scopul fiecărui test recomandat și implicațiile rezultatelor.
Cercetarea sistematică aprofundată este necesară și utilă. Acest lucru este necesar deoarece pacienții pot prezenta tuse ca singur simptom fără caracteristici tipice ale bolii de bază și acest lucru este util deoarece tratarea cauzei duce de obicei la eliminarea tusei. Cercetările arată că peste 80% din tusea cronică uscată sunt cauzate de trei afecțiuni: astm, sindromul de tuse a căilor respiratorii superioare și boala de reflux gastroesofagian.
Următoarele cercetări oferă o perspectivă importantă asupra posibilelor cauze ale tusei uscate cronice.
- CT toracic - este o investigatie imagistica care foloseste raze X si ofera informatii detaliate despre structurile din plamani si mediastin (cavitatea din centrul toracelului dintre cei 2 plamani care contine o serie de organe, ganglioni, nervi si vase importante).
- Spirometria - este o explorare functionala respiratorie de baza. Spirometria evalueaza functia respiratorie, masurand cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Se poate efectua spirometria simpla sau cu test la bronhodilatator.
- Teste respiratorii complexe - sunt explorari functionale respiratorii speciale care aduc informatii suplimentare valoroase si care se efectueaza in laboratoare de explorari functionale respiratorii din centrele de pneumologie avansate. Exemple sunt: masurarea difuziunii (transferului) prin membrana alveolo-capilara, volume pulmonare, saturatia oxigenului in sangele periferic.
- Bronhoscopia flexibila. Este o procedura care permite medicului pneumolog sa examineze caile aeriene din plamani (traheea si bronhiile). Bronhoscopul este un instrument de forma unui tub lung si subtire cu o camera video si lumina la capat. Bronhoscopul permite medicului sa vada in interiorul cailor aeriene. Instrumentul este dirijat prin miscari ale varfului acestuia. Bronhoscopul are un canal prin care se pot recolta biopsii si aspira secretii din caile respiratorii. Tubul se introduce fie prin nas, fie prin gura, in functie de particularitatile fiecarui pacient.
- Endoscopia digestiva superioara. Este tot o procedura endoscopica, prin care medicul gastroenterolog examineaza interiorul esofagului, stomacului si inceputului intestinului subtire (duodenului) cu ajutorul unui endoscop pe care il introduce prin gura pacientului.