Cu siguranță ai experimentat o problemă respiratorie care s-a manifestat prin tuse și secretii abundente ale cailor. Sputa este lichidul eliminat prin expectoratie și poate avea o consistență și o culoare diferite în funcție de boala care o provoacă. În următoarele rânduri veți afla ce tipuri de sputa există, de ce apare sputa și cum poate fi tratată.

Ce este sputa

Termenul medical „sputa” se referă la secretia vascoasă care este eliminată din plamani și caile respiratorii prin tuse sau expectoratie. Sputa poate conține mucus sau saliva împreună cu alte materiale, cum ar fi bacterii, celule epiteliale sau alte particule.

Culorile și consistența sputei pot varia în funcție de diferitele afecțiuni respiratorii sau infecții care sunt prezente. De exemplu, sputa care este produsă în timpul unei infecții respiratorii superioare poate fi apoasă și transparentă sau alba. În schimb, sputa produsă în timpul unei infecții respiratorii inferioare poate fi mai vâscoasă și poate fi de culoare galbenă sau verde.

Pentru a obține o evaluare adecvată și un tratament adecvat, este recomandat să urmăriți evoluția sputei și să informați medicul despre orice modificări semnificative, cum ar fi schimbări ale culorii, texturii sau mirosului.

Tipuri de sputa

Există o varietate de tipuri diferite de spumă care pot indica diferite afecțiuni ale tractului respirator.

Aspectul și consistenta sputei sunt indicii deosebit de utile pentru diagnosticarea afecțiunilor respiratorii, deoarece pot ajuta la identificarea cauzelor. Cele mai frecvente tipuri de sputa sunt ilustrate de:

• sputa de culoare alba – poate indica probleme ce tin de congestia nazala, fara a fi vorba neaparat de prezenta unei infectii. Cu toate acestea, este necesara urmarirea celorlalte simptome si a evolutiei sputei;
• sputa galbena sau verde (sputa purulenta sau mucopurulenta) – poate fi semnul unei infectii respiratorii, cum ar fi bronsita sau pneumonia. Culoarea galbena sau verde se datoreaza activitatii leucocitelor (responsabile pentru raspunsul imun), care lupta impotriva infectiei;
• sputa roz sau rosie (sputa hemoptoica sau sanguinolenta) – indiferent ca sputa este de culoare roz sau rosie, aceasta indica prezenta unei sangerari la nivelul cailor respiratorii. Volumul de sange prezent in sputa reprezinta un reper important, in functie de care se poate aprecia severitatea afectiunii. In multe dintre cazuri, sputa cu sange este un simptom al tuberculozei sau al afectiunilor oncologice, insa aceasta nu reprezinta o regula generala, motiv pentru care este necesara o evaluare corespunzatoare efectuata de catre un medic specialist pneumolog;
• sputa de culoare maro – culoarea maronie a sputei poate indica o sangerare mai veche la nivelul cailor respiratorii. Daca eliminarea sputei de culoare maro este o manifestare recurenta, este necesara consultarea medicului specialist, intrucat, aceasta poate indica, la fel ca in cazul sputei rosii, prezenta unor afectiuni severe;
• sputa de culoare neagra – poate reprezenta o manifestare aparuta in randul persoanelor care fumeaza foarte mult sau al celor care locuiesc sau lucreaza in conditii de poluare majora. In acelasi timp, sputa neagra mai poate aparea in infectiile fungice ale tractului respirator.

Este important sa discuti cu medicul tau despre orice detalii legate de aspectul sputei, pentru a putea beneficia de o ingrijire corespunzatoare.

De ce apare sputa – posibile cauze

Sputa are multe cauze diferite. Există cazuri în care prezența sputei nu este un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem factorii care pot provoca apariția sputei. Între acestea se numără:

• infectiile respiratorii – cele mai comune cauze ale sputei sunt reprezentate de infectiile respiratorii, cum ar fi racelile, gripa, bronsita sau pneumonia;
• alergiile – persoanele cu alergii respiratorii, cum ar fi rinita alergica sau astmul, pot elimina sputa, pe fondul inflamatiei de la nivelul tractului respirator;
• fumatul – acest obicei poate provoca inflamarea tesuturilor de la nivel pulmonar si poate determina productia de sputa;
• afectiunile pulmonare – unele boli, precum fibroza pulmonara, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) si astmul bronsic, pot avea drept manifestare productia de sputa;
• cancerul pulmonar – in unele forme de cancer pulmonar poate aparea tusea, insotita de sputa;
• efortul fizic – activitatile fizice intense pot stimula productia de sputa;
• anumiti factori de mediu – expunerea repetata la medii deosebit de poluate, la substante chimice sau praf poate cauza aparitia sputei.

Medicul va decide metodele de diagnostic necesare pentru fiecare caz în parte, în funcție de cauzele care au dus la apariția sputei, de modul în care arata și de simptomele asociate. Apoi, după analize, va prescrie tratamentul potrivit.

Alte simptome ce insotesc sputa

Depinde de factorii declansatori, simptomele asociate cu producerea de sputa variază de la cele mai ușoare la cele mai grave. Prin urmare, simptomele cele mai frecvente asociate cu secretia de sputa sunt următoarele:

• tuse – tusea este un simptom frecvent care poate fi prezent atunci cand exista sputa. Tusea poate fi uscata sau productiva, ceea ce inseamna ca, in cazul celei productive, ea este asociata cu productia de sputa;
• durere in gat – sputa poate irita gatul si poate cauza senzatia de durere sau de arsura in gat;
• dificultati de respiratie – daca sputa este prea groasa sau prea abundenta, poate cauza dificultati in procesul de respiratie, in special la persoanele care sufera de astm sau de afectiuni pulmonare;
• febra – infectiile respiratorii care declanseaza aparitia sputei pot fi insotite de febra;
• oboseala si slabiciune – la unele persoane care sufera de infectii respiratorii sau afectiuni pulmonare, pot fi intalnite oboseala si starea de slabiciune generala;
• durere toracica – poate fi prezenta in cazul unor probleme de sanatate respiratorii, care se manifesta inclusiv prin secretia de sputa.

Diagnostic

Medicul poate folosi următoarele tehnici pentru a stabili un diagnostic și pentru a determina cauza principală a producerii sputei:

• examenul fizic – medicul poate asculta plamanii cu ajutorul unui stetoscop pentru a detecta zgomote neobisnuite, cum ar fi ralurile pulmonare;
• analizele de laborator – pentru a identifica o posibila infectie bacteriana, virala sau fungica, medicul poate recolta o proba de sputa pentru efectuarea de analize de laborator. Recoltarea sputei se face intr-un recipient steril, pentru a nu influenta in niciun fel rezultatele testului;
• radiografia toracica – aceasta poate fi efectuata pentru a evalua starea plamanilor si pentru a detecta eventualele anomalii;
• tomografia computerizata (CT) – medicul specialist poate apela la acest tip de investigatie pentru a obtine imagini detaliate ale plamanilor, fiind util, in special, atunci cand se suspecteaza prezenta unor mase tumorale;
• bronhoscopia – se realizeaza prin introducerea unui tub flexibil prin intermediul gatului sau al nasului, pana la plamani, pentru a examina mai atent tractul respirator;
• testele alergologice – specialistul poate solicita astfel de teste pentru a evalua posibilele alergii care ar putea stimula productia de sputa.

Stabilirea corecta al cauzelor care au condus la aparitia sputei poate ajuta la identificarea tratamentului corespunzator si la prevenirea complicatiilor. Este important sa consulti un medic daca observi ca organismul tau elimina sputa, mai ales daca exista si alte simptome care te preocupa.

Metode de tratament

Tratamentul pentru sputa variază de la medicamente la intervenții chirurgicale, în funcție de cauza declanșatoare. Prin urmare, medicul poate folosi unul sau mai multe dintre următoarele tratamente:

• administrarea de antibiotice – daca sputa este cauzata de o infectie bacteriana, medicul poate prescrie antibiotice pentru a trata infectia. Este important de mentionat ca, in cazul unei infectii virale sau fungice, antibiotice nu vor avea efect, astfel ca nu se recomanda administrarea lor fara identificarea clara a cauzelor;
• administrarea de medicamente antitusive – sunt medicamente care ajuta la reducerea tusei si pot fi utilizate pentru a trata tusea iritativa, insa ele nu se recomanda de regula in cazul tusei cu expectoratie, deoarece impiedica evacuarea sputei din caile respiratorii;
• administrarea de medicamente expectorante – recomandate pentru usurarea eliminarii secretiilor, prin fluidificarea acestora;
• terapia cu bronhodilatatoare – ajuta la deschiderea cailor respiratorii si la imbunatatirea fluxului de aer, prin actiunea miorelaxanta. Acestea pot fi utile in cazul astmului sau al altor afectiuni respiratorii care pot asocia producerea de sputa;
• terapia cu oxigen – daca sputa este cauzata de o afectiune pulmonara, cum ar fi BPOC, terapia cu oxigen poate fi utilizata pentru a imbunatati respiratia si pentru a reduce productia de sputa;
• interventia chirurgicala – in cazurile severe, cum ar fi cele care implica blocarea cailor respiratorii, o tumora sau o infectie pulmonara grava, poate fi necesara efectuarea unei interventii chirurgicale.

Este important să rețineți că tratamentul diferă în funcție de cauza sputei și de starea generală de sanatate a fiecărui pacient. De aceea, este recomandat să discutați cu medicul dumneavoastră dacă observați schimbări în starea dumneavoastră de sanatate sau dacă aveți întrebări cu privire la tratamentul pe care îl urmează.